Gabriel Liiceanu și eloicultismul

În cazul în care mai exista vreun dubiu, domnul Gabriel Liiceanu împarte România în proto-eloi și proto-morloci. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu termenii de eloi și morloc, acestea sunt denumirile celor două specii descendente ale umanității de azi, așa cum au fost imaginate de H.G. Wells în a sa Mașina timpului. În viziunea lui Wells, sutele de mii de ani de evoluție separată a claselor sociale (așa cum le știm astăzi) duseseră în cele din urmă la două specii distincte (și simbiotice). Eloii, descedenții claselor superioare, trăiau la suprafață într-o stare de completă infantilizare, în timp ce morlocii, urmașii muncitorimii, se adaptaseră la o viață subterană, cu schimbările fizice de rigoare. Dacă trebuie neapărat să emit o judecată estetică asupra celor din urmă (deși, din punct de vedere darwinist, nu are sens), aș spune că erau foarte, foarte urâți. Trebuie însă, deocamdată, să mă credeți pe cuvânt.

Totuși, viața lipsită de griji a celor de la suprafață avea un preț. Trăind într-o lume în care toate problemele fuseseră de mult rezolvate, inteligența eloilor involuase, singurele lor ocupații fiind joaca și împerecherea. În același timp, dintr-un soi de atavism, morlocii continuau să lucreze pentru bunăstarea celor de la suprafață. But there's a catch... În timpul nopților fără lună, morlocii ieșeau la vânătoare de eloi, care nici măcar (în afara unei temeri inexplicabile de întuneric) nu conștientizau că deveniseră singura sursă de proteine pentru creaturile subteranelor. Un fel de răzbunare a evoluției, dacă vreți.

Revenind, însă, la România anului 2018, Gabriel Liiceanu pare că subscrie tezei lui H.G. Wells (un alt stângist antipatic!), împărțind populația României în două proto-specii. Cu mici diferențe stilistice. Dacă cititorul Mașinii Timpului face cunoștință mai întâi cu eloii și de abia ulterior cu morlocii, domnul Gabriel Liiceanu procedează invers. Acum un an (aproape la zi), i-ați cunoscut pe proto-morlocii domnului Liiceanu în "România gurilor știrbe". Acum a venit momentul să-i cunoașteți pe proto-eloi, întruchipați de "Izabela". Cercul se închide, opera e (în sfârșit!) completă. Ați cunoscut creaturile intunericului, pe cei care se hrănesc (deocamdată!) nu din noi, ci doar din taxele noastre, a venit momentul să cunoașteți făpturile luminii, să ne cunoașteți pe noi. Pe noi, noii oameni noi, reprezentați de miss spirit civic Izabela. De ce Izabela și nu Sandy (propunerea mea pentru mister spirit civic), nu trebuie să ne întrebăm. Important este că domnului Liiceanu îi șade bine în postura de unic membru al unui juriu de miss. Poate, cândva, vom avea ocazia să-i apreciem simțul estetic la "Bravo, ai stil!" sau la alte show-uri similare.

V-am spus că morlocii sunt foarte, foarte urâți? A venit timpul să se întoarcă cu fața la noi. Faceți, deci, cunoștință cu descendenții PSD-iștilor, ai gurilor știrbe, ai delabraților aduși la manifestație cu autocarele.

Cadru din filmul Mașina timpului, 1960