Școala anticorupției

Domnul A. Wess Mitchell, asistentul pentru Europa și Eurasia al secretarului de stat al Statelor Unite, se află în vizită în România. Nici nu a aterizat bine, că a și declarat următoarele:

"Progresul înregistrat de România în combaterea corupției e impresionant. Îl aplaudăm și vă încurajăm să continuați pentru că așa eliminați vulnerabilitățile pe care puteri ostile le-ar folosi pentru a va submina statul din interior".

We've gotta give it to him: trei iepuri dintr-o lovitură. Anticorupția în forma SRI/DNA e dincolo de orice reproș, iar rezultatele Laurei Codruța Kövesi îi îngrozesc nu numai pe corupții noștri autohtoni, ci și pe... Vladimir Putin și Xi Jinping, care conspiră de zor împotriva României:

"Atât Rusia, cât şi China doresc în felul lor să înfrângă Occidentul: Rusia fragmentându-l, China suplinindu-l. (...) Obiectivul lor este însăşi construcţia politică, economică şi socială care alcătuieşte România [subl.m.]".

Până să ne lăsăm impresionați de declarațiile tânărului nostru asistent al secretarului de stat, să vedem cam ce ocupații nobile și anticorupte a avut până acum un an, când Donald Trump i-a sesizat talentul și l-a numit în funcția actuală. Conform prezentării de pe site-ul Departamentului de Stat, A. Wess Mitchell a fost co-fondator al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (Center for European Policy Analysis - CEPA), unde a și lucrat timp de doisprezece ani, din care opt (2009-2017) "ca președinte și CEO". Departamentul de Stat nu ne spune și vârsta lui A. Wess Mitchell, dar, conform altor surse, tânărul nostru domn s-a născut în 1977. Ceea ce înseamnă că, în 2005, atunci când a co-fondat CEPA, domnul A. Wess Mitchell avea 28 de ani împliniți. Vârsta oarecum fragedă nu l-a împiedicat, însă, să devină "Director of Research" (păcat că lipsește și termenul de Senior). Crescând în patru ani cât alții într-o viață, în 2009, atunci când a devenit CEO al CEPA, ambițiosul domn A. Wess Mitchell avea 32 ani, iar CEPA era departe de a fi o joacă de copii.

Cu ce se ocupă acest "centru"? Conform site-ului propriu, "cu promovarea unei Europe libere, cu o economie vibrantă și sigură din punct de vedere strategic". Bineînțeles, toată această grijă este scutită de taxe (tax exempt), este non-profit și non-partizană. Cine sunt, însă, donatorii? Ca întotdeauna, oameni care nu au nicio legătură cu profitul sau cu partizanatul și care își sacrifică agoniseala pe altarul Europei. Să ne aruncăm o privire (lista completă poate fi consultată aici). Începem cu industria americană (dar și britanică) de armament, cea de la care domnul A. Wess Mitchell trebuie să fi învățat anticorupția:

Lockheed Martin Corporation (cu care România a avut afaceri)
Raytheon Company (cu care România a avut afaceri)
Chevron Corporation (pentru care România a fost un client problemă)
Bell Helicopters (România, potențial client)
Textron Systems
BAE Systems (furnizor pentru SRI)

Nume un pic prea cunoscute, chiar și în România. Acum putem să trecem la "donatorii de stat":

U.S. Mission to NATO
NATO Public Diplomacy Division
U.S. Naval Postgraduate School, Project on Advanced Systems and Concepts for Countering WMD
U.S. Department of Defense
U.S. Department of State

Apoi mulți prieteni ai Europei:

The Baltic American Freedom Foundation
American Friends of the Czech Republic
The Hungary Initiatives Foundation
Friends of Slovakia

Dar prietenii României unde sunt? Nu știm, dar domnul A. Wess Mitchell nu este cu totul străin de România. Un prieten român tot are, în persoana domnului George Cristian Maior, cu care s-a întâlnit în mai multe ocazii. N-am îndoieli că prietenia e transmisibilă pe linie de serviciu și că domnului Eduard Hellvig i-ar fi făcut o deosebită plăcere să-l întâmpine pe distinsul oficial american. Din păcate, însă, Eduard Hellvig are probleme mult mai presante pe cap, cum ar fi să se întâlnească cu președintele... Serbiei. Că Sebastian Ghiță, recent achitat, se află tot în Serbia, asta nu poate fi decât o mare coincidență.