Rețeaua Procurorilor Independenți (RPI)

România nu duce lipsă de procurori independenți. Tot mai mulți. La ultima numărare, s-a ajuns la 606. Să vedem, însă, dacă autointitularea în independenți se susține. În trei secțiuni.

I. Independenți sub protocoale. Citez din protocolul dintre SRI și Parchetul General:

Art.21 - Schimbul [de informații - n.m.] se realizează la sediul unităților centrale sau teritoriale ale Serviciului sau in locuri anume stabilite [subl.m.] de șefii acestor unități și conducătorii structurii/unității de Parchet (centrale sau teritoriale).

Așadar, procurorul independent se deplasa la sediile SRI sau în alte locuri la fel de benigne pentru a primi informațiile absolut necesare în desfășurarea activității sale independente. Mai departe:

Art.22 - În cauze complexe, cooperarea efectiva se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor doua instituții, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părți [subl.m.].

Cu alte cuvinte, SRI avea un cuvânt de spus în trasarea sarcinilor. Independență totală. Mai departe:

Art.31 - Pentru valorificarea momentelor operative, în situații deosebite, schimbul de informații se poate face și cu privire la alte cauze, după obținerea aprobării verbale a șefilor celor două instituții [subl.m.] sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, sa fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor două instituții, documentele necesare.

De ce să lăsăm urme când aprobarea verbală este arhisuficientă? Mai departe:

Art.60 - Părțile vor asigura însușirea, cunoașterea temeinică și aplicarea întocmai a  prevederilor protocolului de către personalul propriu, inclusiv de către parchetele teritoriale și direcțiile județene de informații, în raport cu sarcinile ce le revin in aplicarea acestora [subl.m.].

Deci, se știa de existența protocoalelor. Doar au fost însușite temeinic de către procurorii independenți. Cu toate acestea, niciun protest al magistraților.

II. Anomalii statistice

Am stabilit, deci, că avem 606 procurori indepedenți. Câți procurori are România? Greu de spus cu exactitate. Dacă ne luăm după independentul Cristi Dănileț, în 2015 existau în România 2780 de procurori. Câți procurori are DNA? Și mai greu de spus, dar, cu o oarecare aproximație, peste 100. Vom rotunji la 150. Dacă acceptăm aceste cifre, atunci numărul procurorilor DNA reprezintă 5,4% din numărul total de procurori care activează pe lângă parchetele din România. Revenind la cei 606 semnatari, nu mai puțin de 97 lucrează pentru - surpriză mare - DNA. Ceea ce înseamnă că: (1) aproximativ două treimi (66%) din procurorii DNA au semnat scrisoarea și (2) ponderea procurorilor DNA din totalul semnatarilor este de 16%, deși procurorii DNA reprezintă - repet - doar 5,4% din totalul procurorilor. Oare această suprareprezentare a procurorilor DNA în rândurile semnatarilor scrisorii să fi fost o sarcină de serviciu, trasată de șefii DNA și SRI? Firește că nu, că doar n-o să le punem la îndoială independența. Iar anomaliile nu se opresc aici. Există județe mult subreprezentate! Cum ar fi Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Vrancea, Sălaj. Ca o altă bizarerie, nici Prahova nu stă mai bine, deși, până nu de mult, găzduia unitatea de elită a DNA. Pare-se că, după dezvăluirile cu privire la practicile procurorilor independenți Mircea Negulescu și Lucian Onea, colegii domnilor "daună totală" preferă să stea în umbră, din moment ce lista celor 606 conține un singur nume de la DNA Prahova. Ciudat...

III. Câteva exemple de procuri independenți (după ce am verificat aleator câteva din numele de pe listă)

1. Florin Bocai. Unul din puținii reprezentanți ai județului Hunedoara pe lista independenților. Cu ce s-a făcut remarcat? Prin dragostea sa față de lege, exercitată și în timpul liber. Domnul Bocai a ajuns subiect de știri după ce s-a bătut cu mai mulți interlopi într-un club de noapte. Și, culmea, tot interlopii au ajuns la spital. Un om al legii desăvârșit.

2. Crin Bologa. Unul din puținii reprezentanți ai județului Sălaj pe lista independenților. Cu ce s-a făcut remarcat? Prin întâlnirile sale cu șeful SRI Sălaj, unde se puneau la cale dosare și condamnări. Independență curată!

3. Corina Dinică. A făcut subiect de știri când a fost reclamată - în fals, firește! - că nu-și ține orele de la Universitatea Pitești.

4. Bogdan Pîrlog. Anchetat în 2009 "de Parchetul General pentru fals in declaratii in legatura cu relatiile pe care le-au avut cu Serviciul Roman de Informatii, interzise de statutul magistratilor".

5. Remus Lobodan. Acuzat de presă de instrumentare defectuoasă a unui dosar de crimă.

6. Țapliuc Cristina. Poreclită de presă "procurorul balamuc".

7. Claudiu Statache. În 2015, la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, Claudiu Statache a reușit performanța să se claseze pe ultimul loc la proba scrisă (locul 284), dar a fost salvat de... interviu, unde a obținut nota 9,56, fiind în cele din urmă... admis. Probabil a fost întrebat, pe o scară de la 1 la 10, cât de independent este, iar dumnealui, într-un acces de modestie, a răspuns cu 9,56. Și, într-o simetrie pură, primul clasat la proba scrisă a fost respins la interviu...

8. Albulescu Camelia. Aceeași situație ca la domnul Statache. Clasată pe locul 277 la proba scrisă, la interviu a obținut 9,68.

9. Ghinea Alexandru. Aceeași situație. Clasat pe locul 262 la proba scrisă, candidatul Ghinea Alexandru, într-un moment de inspirație, a reușit să obțină nota 9,18 la interviu.

10. Ioana Popa. Aceeași situație.

Cum se face că acești ultimi patru procurori au un destin atât de similar? Nu numai că au fost admiși la același concurs, unde au obținut cele mai slabe note la proba scrisă și cele mai bune la interviu, dar, miraculos, toți patru au devenit și stâlpi ai independenței justiției? O mare coincidență, nimic mai mult. Cum tot o coincidență a fost și că acest concurs a fost organizat sub tutela independentului Cristi Dănileț.

Așa se prezintă, deci, independența justiției din România.