Un CEO îngrijorat

Despre Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen România, am mai scris aici. Pentru cei care au uitat, Steven van Groningen este unul din nemulțumiții României. Sufocat de taxe și cu rate mari la bancă, omul are toate motivele de îngrijorare. Nu atât pentru viitorul său (doar nu este egoist), ci mai ales pentru cel al copiilor săi. Așa își justifica dumnealui prezența la protestele din iarna lui 2017:

Prezenta mea acolo este o decizie personala. Inainte de a fi presedinte de banca sunt tata si imi pasa de viitorul copiilor mei si al tarii in care locuiesc [subl.m.]. Nu cred ca din acest punct de vedere exista vreo diferenta fata de cei cu care m-am intalnit acolo - clienti, prieteni, parteneri de afaceri, antreprenori, sportivi, inca o campioana olimpica, angajati. La fel ca in cazul lor, dorinta mea pentru un viitor mai bun pentru copii mei, intr-o Romania mai prospera, este total legitima [subl.m.].

S-au scurs 18 luni din acel moment - și tot atâtea de guvernare PSD. Și, surpriză, aflăm că băncii Raifeisen îi merge foarte bine:

Raiffeisen Bank a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 423 milioane de lei, cu 74% mai mult față de primele 6 luni din 2017 [subl.m.], au transmis joi reprezentanții băncii .

Probabil că tot cu 74% a crescut și îngrijorarea respectabilului CEO față de actuala guvernare. Pentru că în România îngrijorarea de acest tip este întotdeauna direct proporțională cu venitul.

#vavedemprinvizorulleica

Nu suntem capitaliști, dar ne place teribil capitalismul. Mai ceva decât celor cu tradiție în materie. Ce știu francezii sau germanii, care nu au un pilon 2 obligatoriu (în Franța, echivalentul pilonului 2 de la noi este pilonul 3)? Niște marxiști... Noi, însă, avem experiența "ciumei roșii" și știm mai bine. Așa că îi obligăm pe anagajații tineri să cotizeze la marile bănci. Știți care, băncile acelea care oferă cel mult 1% dobândă anuală la depozitele la termen.

Ideea e simplă. Creăm un fond de multe miliarde de euro (aproape 10 miliarde de euro în 2018), de care niciun angajat nu se va atinge în următorii 20 de ani, și lăsăm băncile să jongleze cu acești bani. Repet, acele bănci care oferă în cel mai fericit caz 1% la depozite. Iar băncile își pun magia la lucru și înmulțesc ca-n basme acești bani... Cum? Cumpărând titluri de stat. De foarte mulți bani. De fapt, cam două treimi din activele fondului privat de pensii sunt "investite" în astfel de titluri, ceea ce înseamnă că statul român (în realitate, contribuabilul) plătește dobânda fondului privat de pensii. Așadar, statul renunță la miliarde de euro în favoarea băncilor, după care se împrumută de sumele lipsă (aceleași miliarde) contra unei dobânzi serioase. Capitalism curat!

Dar noi #rezistăm prin pilonul II. Alături de Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank România. Cu cel puțin două aparate Leica la gât, ca să imortalizăm momentul (pentru cititorii care nu știu cât costă un aparat Leica, acest link spune tot; cu mențiunea că și obiectivele, pe care nu le-am identificat, costă fiecare cam tot atât). De ce protesta Steven van Groningen în Piața Victoriei? Pentru că îi păsa de viitorul copiilor săi (întotdeauna de dragul copiilor, nu?).

Leica nr. 1 (posibil Leica M262)

Leica nr. 2 (model Leica M9)

Înfruntând frigul din Piața Victoriei cu Leica nr. 1

Pe când hashtagurile #vavedemdinmercedes sau #vavedemdinavionulprivat?