vineri, 12 aprilie 2019

La petiții, înainte!

Unii spun că nu e bine să mergi la supermarket când îți este foame. Posibil să aibă dreptate. Altceva e sigur, însă. Nu e bine să scrii atunci când te sufoci de indignare. Iar ceea ce s-a întâmplat azi la Londra ar trebui să indigne pe oricine. Cum, n-avem indignați? Ba avem. Indignații semnatari de petiții online și dătători de like-uri. Ba avem câțiva indignați care strecoară și câte un comentariu curajos care dă de furcă cenzorilor de la Facebook. Cât de bine o ducem noi astăzi, în comparație cu predecesorii, pentru că avem atâtea platforme online în care să ne exersăm indignările! Dacă mergem pe jos, o facem ca să ne numere telefonul pașii. Dacă ne indignăm pe facebook, o facem pentru câteva like-uri. Învățământul public, presa scrisa, televiziunea și revistele glossy nu au reușit să uniformizeze pe cât a reușit Facebook în doar câțiva ani. Julian Assange e arestat în ambasada Ecuadorului, iar stângiștii de pretutindeni - dar și cei câțiva de la noi - semnează petiții online. Petiții care nu cer eliberarea imediată și necondiționată a lui Julian Assange, ci care se opun doar extrădării (curajos, nu?). Suntem curajoși - atât cât să nu ne luăm "zucc". Suntem experți în LGBTQ+, dar nu ne pasă de Chelsea Manning (care din nou gustă din independenta justiție americană). Cum nu ne-a păsat, de altfel, nici de partenerul lui Glenn Greenwald, David Miranda. Merităm vreo critică? Nu. Am fost asediați de subiecte importante (cum ar fi negii lui Tudorel Toader) - normal că nu mai avem energie pentru lucruri minore precum soarta celor de la Wikileaks. În plus, tocmai am supraviețuit Holocaustului. La propriu și la figurat. Doar am fost gazați la girafă, nu?

Oare de ce Julian Assange n-a ales lumina, precum Christopher Wylie (despre care am scris acum un an aici)? N-o să știm niciodată. E bine, însă, că avem subiecte pentru pagina de Facebook. Încă o ocazie să le arătăm prietenilor ce oameni speciali suntem. Și cum am putea să facem asta, dacă nu semnând petiții? Atunci când Julian Assange va fi condamnat la moarte, vom semna petiții să fie executat prin injecție letală și nu prin electrocutare. Sau invers. Important este că suntem activi pe platformele de socializare. Ne indignăm azi, dar de mâine nu vom conteni cu laudele la adresa civilizației britanice. Doar au festivaluri muzicale faine și spitale curate... Și, pentru că le au, guvernului britanic îi este permisă câte o barbarie ocazională. Sau chiar mai multe și nu tocmai ocazionale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu